Originea satului Daesti trebuie cautata in trecutul foarte indepartat.
La cucerirea Daciei de catre romani, acestia au adus precum se stie colonisti in partile acestea. Din loc in loc s-au construit aceste castre – puncte de veghe si de aparare incredintate legionarilor romani. Un asemenea castru a fost ridicat in unghiul pe care il face intalnirea raului Trant cu Oltul. Identificat de istoricii: Xenopol si Iorga sub denumirea de “CASTRA TRAIANA“ ei gresit il situeaza la Gura Vaii. In locul amintit mai sus, deci pe locul satului Daesti, ruinele acestui castru au fost descoperite in anul 1931.
In jurul castrului s-a creat curand un mic nucleu, fie din nevoia care o aveau localnicii sa se simta aparati, fie chiar din familiile aparatorilor castrului. O dovada puternica a afirmatiei de mai sus, o constituie gasirea mai multor monede romane, la distanta de circa 1 Km.de castru. Monedele poarta diferite date:
- Una din anul 33. Pe una din fete moneda are un cap de imparat care insa nu e numit, iar pe cealalta parte un iatagan langa un spic de grau.
- A doua este din anul 155. Are pe una din fete chipul imparatului Augustus, iar pe cealalta parte un imparat care inchide un cerc. In cerc este data amintita mai sus; in cele patru colturi ale patratului sunt inscrise initialele:S.P.Q.R.( Senatus Populusque Romanus), iar de jur imprejur scris: “ signis receptis”.
- A treia dateaza din anul 223. Pe una din fete moneda are o figura incorporata; iar pe cealalta trei cai tragand o trasura.
- A patra din anul III. Pe una din fete are un cap incoronat cu spice de grau, iar pe cealalta doi boi injugati , manati cu biciul de un roman.
In anii din urma ai domniei sale, Neagoe Basarab zideste in apropiere de Cozia lui Mircea, in ostrovul Calimanestilor, o manastioara care se pastreaza si azi sub numele de “Schitul Ostrov”. Acest schit de maici primeste ca danie satul si mosia Daesti, din care se intretineau ele, iar mai tarziu si detinutele din penitenciarul ce s-a infiintat aici .
Locuitorii satului, afara de tiganii robi care dupa Cuza s-au asezat in preajma fostului metoc, de unde si numele si numele vaii care curge pe aici, Tigania, sunt in majoritate veniti, fie din comunele vecine, fie din Ardeal, Saliste si Avrig.




